Traducere in romana – partea 1- “Manifeste convivialiste”

Am mai scris despre aceasta carte aici.

Cum ni s-a parut interesanta, am decis sa o traducem si in romana, si speram ca ne veti ierta eventualele greseli, sau ca ne veti spune cum le-am putea repara 🙂

convivialitate = ansamblu de relații de toleranță între persoane sau grupuri aparținând aceleiași societăți. (<fr. convivialité, engl. conviviality)

http://dexonline.ro/definitie/convivialitate/paradigma

De ce am ales sa dam aceasta definitie? Deoarece credem ca aceasta definitie (si carte) se potriveste (din nefericire) cu intamplarea de astazi de la Paris.

Speram in mai multa convivialitate, respect, si incredere in ceilalti.

Multumim editurii Le Bord de l’Eau ca ne-au dat dreptul sa traducem aceasta carte in romana si sa o distribuim in mod gratuit.

Daca doriti toata cartea in format pdf, puteti sa ne lasati un comentariu cu adresa de email la care o putem trimite.

Manifest convivialist

                                                                                                                             Declaratie de interdependenta

 

Claude Alphandéry, Geneviève Ancel, Ana Maria Araujo (Uruguay), Claudine Attias-Donfut, Geneviève Azam, AkramBelkaïd (Algeria),Yann-Moulier-Boutang, Fabienne Brugère, Alain Caillé, Barbara Cassin, Philippe Chanial, Hervé Chaygneaud-Dupuy, Eve Chiapello, Denis Clerc, Ana M. Correa (Argentina), Thomas Coutrot, Jean-Pierre Dupuy, François Flahault, Francesco Fistetti (Italia),Anne-Marie Fixot, Jean-Baptiste de Foucauld, Christophe Fourel, François Fourquet, Philippe Frémeaux, Jean Gadrey,Vincent de Gaulejac, François Gauthier (Elvetia),Sylvie Gendreau (Canada), Susan George (Statele Unite), Christiane Girard (Brazilia), Françoise Gollain (Marea Britanie), Roland Gori, Jean-Claude Guillebaud, Paulo Henrique Martins (Brazilia), Dick Howard (Statele Unite), Marc Humbert, Éva Illouz (Israel), Ahmet Insel (Turcia), Geneviève Jacques, Florence Jany-Catrice, Zhe Ji (China), Hervé Kempf, Elena Lasida, Serge Latouche, Jean-Louis Laville, Camille Laurens, Jacques Lecomte, Didier Livio, Gus Massiah, Dominique Méda, Margie Mendell (Canada), Pierre-Olivier Monteil, Yann Moulier-Boutang, Jacqueline Morand, Edgar Morin, Chantal Mouffe (Marea Britanie), Osamu Nishitani (Japonia), Alfredo Pena-Vega, Bernard Perret, Elena Pulcini (Italia), Ilana Silber (Israel), Roger Sue, ElviaTaracena (Mexic), Frédéric Vandenberghe (Brazilia), Patrick Viveret.

 

 

Aceasta carte este rezultatul provizoriu a unei serii de discutii care dureaza de mai bine de un an si jumatate in sanul unui grup de aproximativ 40 de autori francofoni, reprezentanti ai nenumarate curente de gandire si de actiune care incearca sa deseneze contururile unei alte lumi posibile. In urma redactarii de catre Alain Caillé a unei prime schite, si a intrarii in grup, cu aceasta ocazie, a aproximativ 20 noi participanti, numeroasele modificari ulterioare au permis ajungerea la un vast acord asupra textului pe care il veti citi. Evident, niciun semnatar nu este de acord cu totul, dar toti se acorda in ceea ce priveste ideea ca trebuia formulat ceea ce este tentant a considera aproximarea celui mai mare numarator comun al tuturorgandirilor alternative.

Primul merit al manifestului convivialist este, credem noi, de a atesta ca acesti autori, de altfel deseori in dezacord in ceea ce priveste anumite puncte, au stiut sa scoata in fata mai degraba punctele comune fata de cele opuse, si de a indica pe ce teren si pe ce pozitii aceste puncte comune pot fi puse in practica si aprofundate.

Daca judecam multiplele marci de sustinere deja primite si numeroasele propuneri de traducere deja formulate, inainte chiar de aparitia versiunii originale, ne permitem sa credem ca acest manifest raspunde la o adevarata nevoie : aceea de a reusi catusi de putin sa se inmulteasca si sa castige astfel in forta pentru a se opune in mod eficient dereglarilor lumii.

Ideile exprimate in acest manifest nu sunt proprietatea cuiva. Destinul lor va fi acela dat de cititori, fie ca decid sa-l imbogateasca sau sa-l conteste. In viitorul apropiat, cei care doresc sa-si marturiseasca sustinerea ideilor esentiale ale acestui manifest si care vor sa fie tinuti la curent de urmarile pe care acesta l-ar putea avea, o pot face inscriindu-se pe site-ul www.lesconvivialistes.fr si la adresa de email contact@lesconvivialistes.fr.

Introducere

Niciodata pana acum omenirea nu a dispus de atat de multe resurse materiale sau competente tehnice si stiintifice. In ansamblul sau, omenirea este mult mai bogata si mai puternica decat si-ar fi putut imagina oricine in secolele trecute. Cu toate acestea, nu exista dovezi concrete ca oamenii sunt mai fericiti, chiar daca nimeni nu isi doreste o revenire la situatia trecuta. Fiecare simte ca zi de zi se deschid noi cai de implinire personala si colectiva.

Si totusi nimeni nu poate crede ca aceasta acumulare de putere poate continua la nesfarsit, in linia aceleiasi logici de progres tehnologic, fara ca aceasta sa se intoarca impotriva ei insesi si sa ameninte supravietuirea fizica si morala a umanitatii.

In fiecare zi semnele care anunta o posibila catastrofa sunt mai puternice si ingrijoratoare. Indoiala existenta este de a sti ce este mai amenintator in viitorul apropiat si care sunt urgentele prioritare. Amenintari si urgente pe care nu trebuie sa le uitam niciun moment, daca dorim sa dam o adevarata sansa realizarii promisiunilor prezentului.

Amenintarile actuale

  • Incalzirea globala, dezastrele si imensele migrari pe care le va antrena.
  • Fragilizarea uneori ireversibila a ecosistemelor si poluarea care face aerul din ce in ce mai irespirabil in marile orase ale lumii, cum ar fi Pekin sau Mexico City.
  • Riscul unei catastrofe nucleare de o amploare mult mai mare decat Cernobil sau Fukushima.
  • Rarefierea resurselor energetice (petrol, gaz), minerale sau alimentare care permisesera in trecut cresterea economica, si razboiul pentru a accesa aceste resurse.
  • Mentinerea, aparitia, dezvoltarea sau revenirea somajului, al excluderii sau al mizeriei umane, peste tot in lume, si mai ales in batrana Europa unde prosperitatea parea asigurata.
  • Diferente de bogatie devenite peste tot fara de masura, intre cei mai saraci si cei mai bogati. Aceste diferente alimenteaza lupta tuturor contra tuturor intr-o logica de aviditate generala, si contribuie la formarea oligarhiilor care sar, in afara cuvintelor, peste respectul normelor democratice.
  • Scindarea ansamblurilor politice mostenite, sau lipsa de putere de a crea forma altele noi, care antreneaza multiplicarea razboaielor civile, tribale sau interetnice.
  • Perspectiva returului posibil a marilor razboaie interstatale care ar fi cu siguranta si mai sangeroase ca cele precedente.
  • Dezvoltarea la nivel global al unui terorism orb, violenta celor slabi impotriva celor puternici.
  • Insecuritatea crescanda la nivel social, ecologic, civic, la care raspund excesele ideologiilor securitare.
  • Proliferarea retelelor criminale oculte si mafiilor din ce in ce mai violente.
  • Legaturile difuze si ingrijoratoare ale acestora cu paradisurile fiscale si cu finantele de imbogatire si speculative.
  • Importanta crescanda a exigentelor acestor finante de imbogatire si speculative asupra deciziilor politice.

Etc.

Promisiunile prezentului

Si totusi, in sens invers, daca toate aceste amenintari ar fi evitate, cate modalitati si perspective de implinire individuala si colectiva ne-ar putea oferi lumea!

-Triumful mondial al principiului democratic va fi fost in mod infinit mai lung si complex decat unii ar fi putut crede in urma caderii zidului Berlinului in 1989, chiar daca numai pentru ca a fost talharit de propria sa apropiere cu capitalismul speculativ, care l-a golit de continut si seductie. Si totusi, ne ridicam in numele democratiei peste tot in lume, asa cum o atesta, de exemplu, revolutiile arabe, oricat de ambigue si nereusite ar fi ele.

-Devine deci cu adevarat posibil sa oprim puterile dictatoriale sau corupte, mai ales datorita multiplicarii experientelor democratice la baza si circulatiei informatiei.

-Iesirea din era coloniala si declinul „occidentalocentrismului” deschid calea catre un adevarat dialog al civilizatiilor, care, in schimb, face posibila aparitia unui nou universalism. Un universalism cu mai multe voci, un pluriversalism.

Acest universalism pluralist se construieste plecand de la recunoasterea egalitatii in drepturi si a paritatii in sfarsit gasite intre femei si barbati.

-Acesta este, in acelasi timp, expresia si rezultanta noilor forme de participare si expertize cetatenesti informate de catre o constiinta ecologica actualmente globala. Aceste noi forme introduc in dezbaterea publica chestiunea de a „trai bine”, a „dezvoltarii” sau a „cresterii economice”.

-Tehnologiile informatiei si comunicarii multiplica posibilitatea de creare si implinire personala, fie aceasta in domeniul artei sau stiintei, educatiei, sanatatii, participarii in economia comunitatii, sportului, sau relatiilor in lumea intreaga.

-Exemplele Wikipedia sau Linux arata intinderea a ceea ce este posibil sa atingem in materie de inventie si mutualizare a bunelor practici si cunostintelor.

-Generalizarea modurilor de productie si de schimb descentralizate si autonome face posibila „tranzitia ecologica” mai ales in cadrul economiei sociale si solidare, unde angajamentul femeilor joaca un rol determinant.

-Eradicarea foamei si mizeriei constituie un obiectiv accesibil, mai nou, cu conditia unei repartizari mai corecte a resurselor materiale existente si in cadrul formarii de noi aliante intre actorii din Nord si Sud.

Etc.

Advertisements

One comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s