Traducere in romana – Partea 3 – “Manifeste convivialiste”

Veti gasi partea 2 aici.

CAPITOLUL 2.

CELE PATRU (PLUS UNA) INTREBARI DE BAZA

 

Astazi avem nevoie, de urgenta, de un fond doctrinal minim ce poate fi impartasit la toate nivelurile si ce permite raspunsul simultan, la scara intregii planete, la patru intrebari de baza.

Cele patru (plus una) intrebari de baza

  • Intrebarea morala: ce este permis indivizilor sa spere si ce trebuie acestia sa-si interzica?
  • Intrebarea politica: care sunt comunitatile politice legitime?
  • Intrebarea ecologica: ce ne este permis sa luam din natura si ce trebuie sa-i dam inapoi?
  • Intrebarea economica: ce cantitate de bogatie materiala ne este permis sa producem si cum, pentru a ramane in acord cu raspunsurile date la intrebarile morale, politice si ecologice?
  • Fiecare este liber sa adauge la aceste intrebari pe aceea legata de supranatural (sau invizibil): intrebarea religioasa sau spirituala.

Ceea ce trebuie sa constatam este ca nicio doctrina mostenita, fie ea laica sau religioasa, nu da un raspuns satisfacator si simultan la aceste patru (sau cinci) intrebari. Aceste doctrine raspund cu atat mai putin, daca tinem cont de scara si marimea provocarilor planetare actuale. Religiile in sine nu reusesc  sa-si actualizeze mesajul in ceea ce priveste buna politica, buna economie sau buna ecologie. In sens invers, ideologiile politice moderne – liberalism, socialism, comunism sau anarhism – raman in sine mute cand vine vorba de intrebarile morale sau ecologice. Toate au presupus ca opozitia intre oameni se naste datorita dificultatii de a satisface nevoile materiale. Acestea vad oamenii ca fiinte „de nevoie”, si nu „de dorinta”, deci au plasat sperantele acestora in perspectiva unei cresteri economice infinite, care se presupune ca ar aduce pacea perpetuala pe Pamant. Ori acest postulat nu (mai) este adevarat. Aspiratia la cresterea materiala infinita starneste mai multe conflicte intre oameni decat calmeaza. Si mai ales, nu tine cont de sfarsitul – astazi evident – al Planetei si resurselor acesteia. Chiar fiind dorita, cresterea economica fara limite nu poate fi solutia perena in fata conflictului intre oameni. Cu o rata de crestere de 3,5% pe an, de exemplu, PIB-ul mondial ar fi multiplicat de 31 de ori intr-un secol. Ne putem imagina de 31 de ori mai mult petrol, uranumium sau dioxid de carbon consumate in 2100 fata de astazi?

Cateva sarcini ale gandirii

Neputinta crescanda a partidelor si institutiilor politice in a face fata problemelor epocii noastre si a castiga, sau macar a pastra increderea unui numar cat mai mare al populatiei, se explica prin incapacitatea de a reformula idealul democratic  – singurul acceptabil deoarece este singurul care face dreptate opozitiei si conflictului – rupand cu dublul postulat care guverneaza inca gandirea politica generala. Cea care inspira politica guvernului, singura care poate astazi sa acceseze puterea:

  • Postulatul problemelor economice care primeaza in mod absolut in raport toate celelalte
  • Postulatul abundentei fara limite a resurselor naturale (sau a inlocuitorilor tehnici ai acestora).

Institutiile politice, sub diferitele lor forme, nu stiu deci decat sa propuna raspunsuri de ieri problemelor de astazi si de maine.

Acelasi lucru este adevarat in lumea intelectuala si stiintifica, si mai ales in ceea ce priveste stiintele sociale si filozofia morala si politica. Din acest punct de vedere – deoarece facem parte din aceasta categorie si deci suntem bine plasati pentru a masura slabiciunea uneltelor teoretice – ne luam responsabilitatea de a crea acest manifest, si speram ca acesta isi va gasi ecou si in alte domenii.

Este important de inteles, intr-adevar, ca „financiarizarea” generala a lumii si subordonarea tuturor activitatilor umane unei norme de monetare sau aproape monetare – sub egida a ceea ce numim in mod general neoliberalismul – au fost precedate si aproape legitimate dinainte de catre un fel de revolutie sau de contra revolutie care s-a operat in lumea gandirii economice, politice si sociale. Contra revolutie intelectuala ce a culminat cu ideea de „Sfarsitul Istoriei” care vedea triumful planetar al Pietei extinse la toate activitatile umane si de o ordine democratica subordonata cu acest singur scop. Incepand cu anii 1970, stiinta economica, care isi limitase pana atunci ambitiile in a explica ce se intampla pe piata bunurilor si serviciilor prin utilizarea figurii lui homo oeconomicus –  adica ipoteza cum ca oamenii, in sfera Pietei, trebuie sa fie considerati ca si cum ar fi indivizi separati, indiferenti unii cu altii, si cu unica dorinta de a-si maximiza avantajul individual – a inceput sa atinga validitatea potentiala a explicatiilor sale la integralitatea activitatilor umane si sociale. Totul, de atunci, trebuia sa se explice prin calcule economice rationale de rentabilitate monetara sau simbolica. Pentru ceea ce era esential, celelalte stiinte sociale aveau sa urmeze exemplul economistilor. In ceea ce priveste filozofia politica, aceasta avea sa se organizeze in primul rand in jurul chestiunii de a stii cum sa defineasca si sa faca sa fie acceptate normele justitiei de catre indivizi „rationali”, adica indiferenti unii cu ceilalti.

De la inceputul anilor 1980, este deci o viziune economica a lumii sociale si chiar si a lumii naturale care triumfeaza in campul stiintific si filozofic. Usa este deci larg deschisa in lumea anglo-saxona – si este tendinta in din ce in ce mai multe tari – distrugerii tuturor regulilor sociale si politice spre profitul regulilor comerciale. Caci daca oamenii nu sunt decat oameni economici, ce limbaj ar putea ei intelege, daca nu cel al interesului individual, al comertului, al lui da si a lua si al contractului?

Plecand de la acest postulat, neomanagementul se dezvolta si se raspandeste in lumea intreaga, chiar si in sectorul public. Daca credem ca nu exista nicio „motivatie intrinseca” a muncii, ca nimic nu este facut decat din simtul datoriei, din solidaritate sau din dorinta muncii bine facute si dorinta de a crea, atunci nu ramane, intr-adevar, decat activarea „motivatiilor extrinsece”, adica gustul castigului si a promovarii ierarhice. Libido dominandi-ul. Benchmarking-ul si reporting-ul permanent devin astfel sculele de baza ale managementului lean si gestiunii prin stres.

Din aproape in aproape, toate sectoarele existentei, si pana la sentimente si relatii amicale si amoroase care se regasesc subordonate unei logici contabile, tehnice si de gestiune.

Mai specific, daca singurul scop al existentei este in ultima instanta de a castiga cat mai multi bani, de ce nu am cauta sa o facem cat mai repede posibil, gratie speculatiei financiare? Generalizarea normei comerciale avea deci sa deschida in mod progresiv calea normelor de rentabilitate speculativa maxima. Si sa explodeze in 2008 prin criza sub-primes-urilor, drept care ne putem teme de replici, si mai violente si mai dureroase.

Daca primul scop legitim dat oamenilor si valorizat in mod social, acela de a comanda celorlalti si de a se imbogati cat mai mult cu putinta, nu trebuie sa ne miram ca peste tot in lume se dezvolta un climat de coruptie din ce in ce mai intins printr-o coluziune crescatoare a claselor politice si financiare, in acelasi timp cauza si efect al universalizarii normelor speculative si de imbogatire.

Responsabilitatea stiintei economice standard este de a fi contribuit la crearea lumii pe care pretindea ca o descrie si explica. De a fi contribuit la constructia realitatii lui homo oeconomicus in detrimentul tuturor celorlalte compozante care fac umanitatea. Si de a se arata, in acelasi timp, si in mod evident, incapabila de a imagina remedii plauzibile catastrofei la care a dat nastere. La toate acestea trebuie sa adaugam ca aceasta se arata la fel de incapabila si in faptul de a lua in cont faptul ca natura este finita, deoarece aceasta presupune ca resursele produse de catre stiinta si tehnica vor putea oricand sa se substituiasca resurselor naturale epuizate sau distruse. O sarcina intelectuala si teoretica prioritara este deci de a repune economia si stiinta economica la locul lor, mai ales prin reorientarea privirii celei din urma catre sectiuni intregi ale realitatii pe care le-a neglijat in mod constient sau inconstient.

O alta prioritate este aceea de a ajuta la dezvoltarea stiintelor umane si sociale si a unei filozofii morale si politice vaccinate definitiv impotriva virusului economic. In sfarsit capabile de a vedea in fiinta umana altceva decat homo oeconomicus – si de a se gandi astfel la toate problemele create in mod implacabil de acesta – la dorinta legitima pe care o au toti indivizii la o dreapta recunostinta. Cum sa evite ca aceste lupte pentru recunostinta sa nu se reduca, asa cum este des cazul, la lupte de putere si infruntari narcisiste ce pun in pericol scopurile si cauzele in numele carora pretind ca lupta?

O pista ar fi de a spune ca bunastarea tuturor trece prin constructia unei societati a lui „care” si prin dezvoltarea politicilor publice care valorizeaza munca in folosul celorlalti si a celor care practica grija pentru ceilalti. Care-ul, grija, solicitudinea – de care femeile s-au ocupat in mod istoric – sunt afacerea principala a oamenilor deoarece reprezinta manifestarea evidenta a faptului ca nimic nu se face singur si ca suntem toti dependenti unii de ceilalti. Care-ul si donatiile sunt traducerea in acte, concreta si imediata, a interdependentei generale a fiintei umane.

In sfarsit, va trebui deci sa invatam sa ne gandim la o relatie mai durabila cu natura, dar si cu cultura. Iar aceasta implica faptul de a ne extrage din simplul orizont al prezentului si al termenului scurt si nu numai de a ne proiecta in viitor, dar si de a ne adjudeca trecutul. Trecutul intregii umanitati, atat de divers si bogat in traditii culturale. Trebuie inventat un nou umanism, radicalizat si raspandit, si aceasta implica dezvoltarea a noi umanitati.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s