Traducere in romana – Partea 4 – “Manifeste convivialiste”

Partea a 3a aici.

CAPITOLUL 3.

        CONVIVIALISM

Convivialism este numele dat a tot ceea ce, in doctrinele existente, laice sau religioase, duce la cercetarea principiilor ce permit oamenilor sa rivalizeze si sa coopereze, tinand cont in acelasi timp de faptul ca resursele naturale sunt finite si ca Lumea trebuie ingrijita si protejata. Trebuie in acelasi timp sa constientizam apartenenta noastra la aceasta lume. Aceasta nu este o noua doctrina care vine sa le anuleze sau sa le depaseasca in mod radical pe celelalte – este miscarea ce vine sa-si puna intrebari, fondata pe sentimentul extremei urgente in fata catastrofelor posibile. Convivialismul doreste sa retina tot ceea ce este mai pretios din fiecare din doctrinele mostenite. Ce este mai de pret? Si cum sa-l definim si sa-l asimilam? Nu exista – si nu trebuie sa existe – raspuns unic si echivoc la aceasta intrebare. Fiecare trebuie sa decida. Exista in schimb un criteriu decisiv in ceea ce priveste ceea ce putem retine din fiecare doctrina, tinand cont de perspectiva universalitatii (sau pluriversalitatii), sub dubla constrangere a imaginii unei catastrofe posibile, dar si a sperantei unui viitor promitator. Ce trebuie retinut cand vine vorba de doctrine: tot ceea ce permite intelegerea si gestionarea conflictului, pentru ca acesta sa nu degenereze in violente; tot ceea ce permite cooperarea sub constrangerea resurselor limitate; si tot ceea ce deschide calea dialogului.

Aceste consideratii sunt suficiente pentru a desena conturul general al unei doctrine „universalizabile”, adaptata urgentelor mondiale actuale, desi aplicarea concreta a acesteia va fi in mod necesar locala si conjuncturala. Si este evident ca vor exista multe variante, eventual conflictuale, cu budismul, islamul, crestinismul, iudaismul, socialismul, comunismul, etc., dar fara a le anula in mod efectiv.

Consideratii generale

Singura politica legitima este cea care se inspira dintr-un principiu de umanitate, societate, individualitate comuna si confruntare gestionata.

Principiul umanitatii comune: dincolo de diferentele de culoare a pielii, de nationalitate, de limba, cultura, religie sau bogatie, sex sau orientare sexuala, exista o singura umanitate care trebuie respectata prin fiecare membru al acesteia.

Principiul societatii comune: oamenii sunt fiinte sociale pentru care cea mai mare bogatie este cea a raporturilor lor sociale.

Principiul individualitatii comune: respectand primele doua principii, politica legitima este aceea care permite fiecaruia sa-si afirme cat mai bine individiualitatea si unicitatea, si sa-si dezvolte puterea de a fi si de a actiona fara a face rau celorlalti, in perspectiva unei libertati egale.

Principiul confruntarii gestionate: deoarece fiecare trebuie sa-si manifeste individualitatea, este natural ca oamenii sa se si confrunte. Confruntarea este legitima atata timp cat nu pune in pericol cadrul societatii comune, permitand rivalitatii sa fie creatoare si nu distrugatoare. Abordarea corecta este deci aceea care permite oamenilor de a se diferentia, dar a accepta si gestiona corect conflictul.

Advertisements

One comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s